Cred acele culmi impadurite, in anumite momente ale zilei par compacte. In poza ta de data asta soarele le arata individualitatea. Frumosi copacii pierduti prin poieni de unii singuri 🙂
Cred ca acele culmi impadurite, in anumite momente ale zilei par compacte. In poza ta de data asta soarele le arata individualitatea. Frumosi copacii pierduti prin poieni de unii singuri 🙂
SamSara 
Ce culori frumoase capata toamna!
Cred acele culmi impadurite, in anumite momente ale zilei par compacte. In poza ta de data asta soarele le arata individualitatea. Frumosi copacii pierduti prin poieni de unii singuri 🙂
Cred ca acele culmi impadurite, in anumite momente ale zilei par compacte. In poza ta de data asta soarele le arata individualitatea. Frumosi copacii pierduti prin poieni de unii singuri 🙂
uneori, simt o adiere de gelozie, pentru atata frumos, adunat in acelasi loc…
Asa arata chemarea.
Hai,zice.Hai sa vezi si celelalte culmi.Sa vezi si ce-i intre ele…
Hai !
Mai haide sa vezi…
da! intr-adevar lumi paralele
…da,e ca o invitatie de toamna…foarte frumos!
Pingback: 59 de principii ale profesorului de succes (7) | innerspacejournal
Cateodata stau si ma uit la astfel de peisaje si ma intreb daca oare ce vad este real!
Din fericire nu sunt paralele si cu noi,ingaduindu-ne sa patrundem (din pacate abuziv uneori) in maretia lor primitoare.