Apus de luna peste Ceahlau
Rasarit …
Piatra Corbului
Piatra Corbului este o imensa stanca aflata la doi kilometri de Bicaz, pe soseaua spre Cheile Bicazului – Lacul Rosu – Gheorgheni. Piatra Corbului este un simbol al Bicazului, reprezentarea ei grafica – stanca argintie – aflandu-se pe emblema orasului Bicaz. In apropiere se vad ruinele unui pod ce a fost aruncat in aer de nemti in 1944, in timpul ofensivei sovietice.
Stanca se mai numeste “Piatra Corbitei”, dupa legenda culeasa aici, in 1842, de Alecu Russo care si-a intrebat calauza “cum se numea stânca dreapta, ca un zid” pe lânga care treceau.
A aflat ca aici s-ar fi asezat un strain venit din Dealul Corbului, de langa Borsec. Strainul nu s-a asezat chiar in satul moldovenilor, ci langa el. Pribeagul avea “un bujor de copila”, o fata “sprintena ca o caprioara”, cu gurita “fagur de miere” si cu ochi care “straluceau ca focurile, ce le aprind ciobanii noaptea în întunericul codrilor”. Flacaii moldoveni doreau sa-i cucereasca inima fetii si i-au pus numele de Corbita, in amintirea plaiurilor ei natale. Un flacau i-a cazut cu tronc, si au facut nunta, parintii moldoveanului incuscrindu-se cu strainii veniti de la Borsec.
La o navalire tatarasca pe Valea Bicazului insa, sotul si tatal Corbitei au fost ucisi. Corbita isi cauta scapare prin aceste paduri si stanci, caci “tatarii auziseră de frumusetea ei si aveau de gând sa o duca plocon hanului de la Bugeac.” Fata s-a urcat pe stanca uriasa de langa sat. “Aicea ea se opri o clipa si cătă în urma”, i-a mai spus “calauzul” lui Alecu Russo. “Tatarii se apropiau cu fuga. Atunci ea cazu în genunchi si se ruga lui Dumnezeu sa-i vie-n ajutor. Zadarnica rugaminte! Mâna unui tatar se întinse sa o apuce, însa ea, ridicându-se drept în picioare, cu parul despletit de vânt, cu ochii aprinsi, cu faţa alba, ca un crin, zise: Atunci s-ajungeti voi, când îţi pune mâna pe Corbiţa! Si deodata ea se arunca în prapastie.” Trupul i se zdrobi de pietrele din albia raului Bicaz, iar tatarii fura ucisi “chiar pe muchea stâncii” de niste moldoveni care ii veneau in ajutor Corbitei. O varianta a acestei legende spune ca logodnicul Corbitei, vazandu-si iubita rapusa, s-a prefacut intr-un corb negru. Si de atunci se aseaza pe aceasta stanca, in noptile cu luna, intalnindu-se acolo cu logodnica transformata intr-o corbita alba.
(Material preluat de pe net)
Atâta liniste-i in jur… s’aud fulgii de nea cum cad si se astern fericiti…
Portret de juna
Auselul cu cap galben… cea mai mica pasare care traieste in Europa
Pareidolie…
Spectrul Brocken – Ceahlau 2016
Când toamna se ingână cu iarna…
Primavara
Luna plina in Rapciune – Piatra Neamt
„Lupul Dacic” – veghind tinuturile Petrodavei
Sfarsit de vara….
Inserare la Cetatea Petrodava , Piatra Neamt – cu multumiri si respect d-lui Vasile Gogea
Schitul Tărcuţa Neamt – un colţ de rai
Viata este acolo unde te regasesti…
Vis de argint…
Pădure, cine nu iubeşte suava ta melancolie
Tu ce ridici spre ceruri braţe visându-ţi dulcea poezie,
Şi care om venind în tine nu se pricepe înălţat,
Cu rănile în piept închise, cu doru-n suflet alinat?
Misterul muntelui…
Rasarit inflacarat
„De sapte stele”
Vine, vine primavara…
Apus langa Turn
Inceput de primavara…
A cunoaşte. A iubi.
Înc-odată, iar şi iară,
a cunoaşte-nseamnă iarnă,
a iubi e primăvară.
Lucian Blaga
Simon – Bisericani… in magia iernii
Miraj de iarna
Sarut „in oglinda”
„Coronita”
Azi, cerul…
„Cometa”
„Catifea lux”
„Harpa”
Culori evporate-n aer…
… inca o margareta…
Magia inserarii unei toamne tarzii…
Pleaca toamna …
toamnă …
omăt aş vrea să-ntind,
peste-a culorii înobilate-n moarte,
anotimpul meu de aşteptare,
pleacă toamnă,
iarnă vin!
dan.ene- Mizuno
Toamna tarzie pe lac
„Faclie”
Frumoasa toamna lunga esti…
Iubesc toamna…
Crepuscul…
Emotie de toamna …
Poveste de dragoste…
Veveritele mele…
Oaza de liniste…
Psssst, eu mai dorm putin…
Asfintit pe Lacul Batca Doamnei
Stejari in toamna…
„Frumos e muntele ce-nalta spre ceruri fruntea lui semeata,
Frumos e campul ce se-ntinde ca si o mare de verdeata,
Frumoasa, marea linistita sau cu talazul razvratit,
Insa nimica cu padurea nu poate fi asemuit.
Ea n-are-n sanul ei castele, dar soarele cand o izbeste
O populeaza cu fantasme, si cantu-o face de vorbeste,
S-aci zaresti palate-nalte, s-aci, cand ele se desfac,
Ridica vocea orice frunza si-n om se schimba-orice copac”
Esente…
Buna dimineata…
„Ochi” de senin…
Concert autumnal
Fascinatie…
„Daca padurea ne condamna
La nostalgie fara rost
E toamna, vara mea, e toamna
Asa cum poate n-a mai fost”
Frumosul se ascunde-n trecator…
Bucurii de toamna
Ceahlau… o altfel de tura
Carari in toamna …
Ruga
Azi… Ziua Mondiala a mersului pe jos…Cernegura vazuta din varful Tiganca muntii Stanisoarei
Pe-un picior de plai…
Zi de toamna pe varful Simon – Bisericani
Crampei de toamna…
…”Şi dacă timpul, lunecând ca vântul,
Strânge pe toţi în bulgăr inutil…
Spuneţi aşa: mestecenii-au cuvântul,
Scuzându-se în graiul lor gentil.”
Esenin
Insearare la Cetate
„Loch Ness Monster”
Primele semne ale toamnei…
Amurg
Silentium
Daca ai un dor ce te framanta…
Dacă ai un dor ce te frământă
Nu căta că-i drum obositor
Hai cu mine prietene pe stâncă
Pe cărările Bucegilor
Pe cărări umblate doar de ciute
Sub aripa Caraimanului
Vei afla poveşti necunoscute
Spuse chiar de glasul muntelui.
Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare
Oriunde-ai fi răspunde la a lor chemare
Caraimanul, Coştila ascunsă sub un nor
Şi Morarul, te vor primi la pieptul lor.
Pe platou la mare înălţime
Babele la sfat s-au adunat
Numai Baba Mare stă deoparte
Şi-şi pune întrebări neîncetat
Oare Sfinxul care tace-ntr-una
Şi priveşte în zări nepăsător
Se iubeşte-n taină cu bătrâna
Sau le face curte doamnelor?
Pe Morar în nopţi cu lună plină
Sau pe brânele Bucşoiului
Vin din zări scăldate în lumină
Zânele din Valea Cerbului
Au pe cap cununi de campanulă
Şi în plete flori de colţ de-argint
Capre negre-n vârf de creastă sură
Străjuiesc în noapte locul sfânt.
De pe Vârful Omu hăt în zare
Dunărea albastră poţi s-o vezi
Piatra Craiului şi Piatra Mare
Făgăraşul cu ale lui zăpezi
Hoinărind în munţi pe o cărare
Dacă-n drum o cruce ai întâlnit
Nu uita să pui măcar o floare
Pentru cel ce muntele-a iubit.
…”azi, cerul, încă mai atinge pământul”…
Gratie
Feerie
Dupa ploaie
„Alien”
La Cetatea Petrodava
…”şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari”…
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai marisub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte
L. Blaga
Viata este acolo unde te regasesti…
Inserare…
„Lumanare festiva”
In Hasmas
Inceput de ciresar la Cetatea Dacica Petrodava
„Amprenta” pe Piatra Lacrimata – Ceahlau
” Umbra-i robul, când urmezi
Drumul tău spre soare ţintă:
Nu te supăra n-o vezi;
Chipul ţi-e în lumină sfântă,
Şi-n lumină înaintezi”
Cosbuc
Calea spre lumina
„Lilith”
„Candela”
Oglinda, oglinjoara…
Stropi de lumina
…ieri era ciresul gol,
Sclipind ca tuciul în apus de soare,
Si-ast-noapte-a capatat un rotocol
Tremurator, de argintie floare. (Labis)
Fetica
„Ce duh ai şi ce putere.
Să-mpleteşti ceara cu miere,
De la floarea din gradină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi şi pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi şi leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lână, ca din ace,
Ţesi reţeaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce şi un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la măsurătoare
Ca-ncăperea cea mai mare
În găoacea cea mai mică
E ghiocul tau, fetică
Eşti, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, făr’ să ştii,
Ai făcut bijuterii
Şi minuni în toată clipa
Cu musteaţa şi aripa.
Şi, cum ştii, muncind, să taci,
Nu te lauzi cu ce faci.”
Tudor Arghezi
Clipe adunate…
Pădure, cine nu iubeşte suava ta melancolie
Tu ce ridici spre ceruri braţe visându-ţi dulcea poezie,
Şi care om venind în tine nu se pricepe înălţat,
Cu rănile în piept închise, cu doru-n suflet alinat?
Verde crud…
Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă
Un suflet ce iubeşte taina frunzişelor cu umbră dragă
Şi nicăieri nu poţi mai bine de lumea-ntreagă să te pierzi
Decât pe-ngustele potece sub bolţile cu frunze verzi.
Zambete
In „Ora albastra”…
Ghicitoare…
De-o parte şi de alta două scuturi,
Eşti floarea care nu te scuturi.
O floare însă, zburătoare,
Doar gingaşie şi culoare,
Ce sa fie oare?
„Cararea” spre lumina
„Foaie verde Deditel”
Simfonia primaverii… la vioara
Sfarsit de martie pe lac
Frumosul se ascunde-n trecator…
Vis de primavara
„Farul”
…Precum in Cer, asa si pe Pamant…
Buna dimineata „batrane”
„Duruit” inghetat
Invaluit in lumina…
Inghetat Toaca…
Miraj…
Dansul lebedelor
„Sculputuri” eoliene – Trei Caldari
…”Un Urias cu fruntea-n soare, era Ceahlaul la apus”…
Deasupra lumii…
Cuvantul lui Dumnezeu
dacă voi oamenii mi-aţi da în dar
eternitatea gândurilor şi trăirilor,
atunci eu,
fiecare zi,
aş petrece-o împreună cu poezia nerostită,
şoptind doar …
ori,
mi-aş plimba paşii tăcuţi
spre sobri munţi,
iar în dreptul lor aş sta înalt,
încercând a imita neclintirea.
dar până când voi oamenii,
îmi veţi dărui eternitatea,
fiecare zi,
o voi petrece într-un unic gest de credinţă nespusă,
aşteptând o anume zi,
în care nu voi mai mulţumi munţilor şi apelor
pentru frumuseţea ce-o dăruiesc văzului.
în acea zi nesfârşită,
poezia şi umbra muntelui,
vor exista adânc în mine
şi împreună cu toate cele lumeşti,
voi mai căuta un singur vers,
NUMELE LUI DUMNEZEU
Libertate…
„De mana”
Semne bune anul are…
Crai nou… la noi bine ai venit …
„Baia” de lumina
Supranatural…
Inaltare…
Sarut pe furis
„Cascada”…
Inceput…
„Saturn”
Zori de zi
Apus peste Piatra Vitoch
Miraj de iarna…
„Aicea totul seamana cu tine
Sau poate eu asemanari iti caut;
Flori de ninsoare mari, diamantine,
Suavi mesteceni-melodii de flaut.”
Serenitate…
Oda bucuriei
Lacul Batca Doamnei la inceput de gerar
Hora pe lac
Lumina iarna…
…unde talpa-i roza atinge albul ger
Fulgerator scânteie pe nea câte-o petala…
Ion Pillat – Lumina Iarna
Tandrete…
In tara minunilor
„Flori”
„Calare pe raze de soare”…
Eternitate…
Ape si munti
Zona crepusculara
„De mana”… contempland …
Dincolo de nori
Panta Rhei…
Armonie
Univers paralel
„Coppelia”
Imbratisare autumnala
Tai Chi
„Topless”
Pastel autumnal
Pastel autumnal
A venit, a venit toamna, acopera-mi inima cu ceva….
Daruire
„Sarut”
„Clepsidra” – Privire suparata la trecerea timpului
Passo doble
„OZN” – Deasupra Marii Baltice
„Evantai”
Casuta din poveste … sau povestea casutei…
Coroana insorita a Uriasului
Se-ntoarce toamna iar…
„Vâlvătai” in amurg
Selenar…
„Momentul de Luna Plina ii aduce aminte Luminii ca are nevoie de Intuneric pentru a exista si a straluci.”
„Faclie” in vazduh
„Catifea solara”
Inviorare…
Rasarit langa Movila Icasului – Dochia
„Certificat de nastere”… uitat, ratacit, nepretuit…
Zbor spre inalt – ESENTE
Tinuturi moldave
„Grand Canyon”
„Steaua” magica
Carare „insufletita”
Ceahlau – Umbra Piramida 2012
Ajun de „Schimbarea la fata”
Palaria sarpelui
Seara, cand rasare luna…
Fluturele si Margareta
„Lupul dacic”…
Locuri de legenda
Recreatia mare
Susur…
…”vesnicia s-a nascut la sat”…
…”Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
Aici orice gând e mai încet,
şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
ci adânc în pământ undeva”…
L. Blaga
Pe harfa rasturnata a ierburilor tale , vara…
Raritati…
Prin „ochiul” Uriasului
Sclipire matinala
Mi se lipesc ochii de somn … la culcare Ceahlau…
„Cameleonul”
Padurea de argint
Somnul de veci
Pastorala…
Prier…
Ah! iata primavara cu sanu-i de verdeata!
In lume-i veselie, amor, sperare, viata,
Si cerul si pamantul preschimba sarutari
Prin raze aurite si vesele cantari!
Alecsandri
„Covorul” fermecat
Simfonia primaverii – la flaut
„Ochiul” sperantei
Vremelnicie
Acolo si aici …
Incapatanare in deşert
Oaza…
Pustnic
Speranta…
„Pescuit” in piatra seaca
Ritual…
Salvarea „Capitoliului”
„Amuşinând” lumina…
Ger… de crapa „Piatra”
Rugaciune …
In pasi de dans …
Pe cararile albe ale Ceahlaului
El si ea la inceput de zi …
Rasarit de duminica
Inceput de zi
Darul vietii
Imbratisand apusul
Zbor spre lumina
Cand ai de partea ta eternitatea clipei si nu timpul…
Ceahlau – solstitiul de iarna 2011
De profundis…
… Suna-n asfintit talanga…
Liniile vietii in „palma” naturii…
Imbratisare de noapte buna
La final de brumar
„Clipă… rămâi! Eşti atât de frumoasă!”
Pe carari de… toamna
…”Cu plânsul lor pierdut în adiere,
de haina frunzelor s-au dezbrăcat,
batuţi de vânt, de ploi şi de un zâmbet
amurgul greu în ceaţă s-a lăsat”…
Noblete…aur si argint
Izvorasul
Salbe de Zada pentru sarbatoarea Samedrului .
„Evantaiul”
„Vulturul” lui Zamolxe
Zen
Inundatie
Rugaciunea „lumanarilor aprinse”
|
e toamnă
|
| cerul împarte vremea de toamnă, rostogolind covoare de frunze. nu-i zi mai frumoasă să admiri printre crengi şi tăioase raze de soare, cum ofilesc aromele de viaţă, cum moare natura în ruginiu roşu amurg. s-a stins căldura din vară, lăsând loc vântului ce poartă miros de brumă, chircind grăbite trupuri de prunci în pufoase haine de toamnă. e toamna pe care o iubesc, e toamna pe care o preţui, e ritmul prin care cerul împarte oamenii din vreme. dan.ene |
Ma oglindesc in lac si… merg la somn…
„Vulcanul”
Vestimentatie autumnala…
Tenacitate…
„Covorul rosu” … pentru iubitori…
Suparati… unul pe altul
Sunt aici de mii de ani …
„Farul” …
Rapciune…
Megaliti in Ceahlau – „Phallus”
Batranul
Suparat rau
La „panda”
